8.2.07

„Fără mama parcă nu exist... ”


Daniela are 9 ani şi este în clasa a 3-a, este o fire foarte veselă şi năzbâtioasă, totuşi deseori ea este tristă din cauza că părinţii ei sunt plecaţi peste hotare şi puţine lucruri ştie despre ei.

Daniela, cum te simţi fără ambii părinţi lângă tine?

- Mi-i dor foarte tare de mama şi de tata. Dacă mama ar fi acasă aş fi fericită, dar aşa, eu trăiesc la bunelul împreună cu fratele meu mai mic. Bunelul vine în toată seara acasă beat, fumează în casă şi strigă la noi. Doar sâmbăta vine bunica şi ne ia la ea, ne spală şi Duminica mergem la biserică.

Părinţii tăi sunt plecaţi să lucreze în altă ţară ca să poată să-ţi cumpere lucrurile de care ai nevoi, haine, cărţi, jucării, de ce nu te bucură lucrul acesta?

- Doresc cel mai mult ca mama să fie acasă, fără ea parcă nici nu am nevoie de lucrurile materiale. Fără ea eu parcă nu exist, parcă nu sunt fată. Dacă mama este plecată într-o ţară, tata e plecat în altă parte, eu şi cu fratele meu suntem aici, aceasta nu se mai cheamă familie! Eu cred că o familie este atunci, când părinţii sunt acasă cu copiii lor şi au grijă de ei.

Cum te simţeai când era mama acasă?

- Cred că atunci a fost cel mai frumos timp, eram în totdeauna bucuroasă. Eu deseori stăteam de vorbă cu mama, ea îmi povestea diferite întâmplări, ne jucam împreună. Dimineaţa când plecam la şcoală, ea mă pieptăna şi îmi făcea diferite coafuri, în fiecare zi mă duceam frumoasă la şcoală şi toţi colegii mei se mirau. După lecţii veneam de la şcoală şi o găseam pe mama acasă şi mâncam împreună. Era foarte bine atunci. Acum părul meu este frezat, când era mare îmi era greu să-l pieptăn singură, dar vreau mai repede să crească.

În clasa ta, sunt colegi ai căror părinţi au plecat peste hotare, cum se simt ei, sunt trişti?

- Da unii sunt trişti dar unii sunt foarte răi, nu învaţă, fug de la lecţii.

Care este cea mai mare dorinţă a ta?

- Eu doresc ca părinţii mei să fie acasă, să fie şi bunica cu noi. Chiar dacă nu vom avea mulţi bani, dar important este că noi toţi vom trăi împreună. Nu este bine ca părinţii să plece în alte ţări.
Ce folos ca copiii ramaşi acasă au bani, dar ei nu-i au pe părinţii lor acasă, să vorbească cu ei, să-i înveţe. Eu vreau ca mama să fie lângă mine, acasă.

Ludmila Deliu, ludmiladeliu@gmail.com

2 comentarii:

Blogger Gaby a spus...

Sa stii ca ai abordat un subiect dureros pentru copii,dar in acelasi timp si foarte adevarat.Foarte multi copii din pricina ca cresc fara parinti,ajung sa fie traumati psihic,ei sunt inchisi in sine,nesociabili si cred ca sunt singuri pe lume,insa nu este asa,acesti copii il au pe Domnul Isus,dar cred ca pentru a face cunoscut acestor copii ca nu sunt singuri,trebuie sa gasim o cheie spre inima acestiu copil,ca sa-i putem spune cit de mult il iubeste Dumnezeu.Si cred din toata inima ca daca un copil il va cunoaste pe Domnul ca cel mai bun prieten,atunci el va avea din nou pacea,bucuria si speranta ca incurnd vor fi iarasi o familie unita!!!!!!!!

10:49 p.m.  
Blogger Amina Deli a spus...

Sunt deacord cu tine Gaby ca prezenta Domnului Isus in viata acestui copil va aduce pace, chiar asa si este. Daniela merge la biserica de mica si Il cunoaste pe Isus ca prietenul ei si in fiecare regaciune Il roaga ca sa o aduca pe mama ei acasa. Totusi exista o ruptura. Dumnezeu a creat familia ca membrii ei ea sa fie impreuna, parintii sa fie cu copiii lor sa-i educe, sa-i ocroteasca, ingrijeasca, si sa le ofere dragoste, si cel mai interesant lucru este ca Dumnezeu a dat parintilor o putere deosebita sa faca aceste lucrui. Ar putea si bunicii si rudele sa ofere dragoste, dar niciodata nu va fi asa ca si cum ar oferi mama si tata.
Problema plecarii parintilor peste hotare a devenit foarte dureraosa, si acum Dumnezeu doreste ca noi, crestinii sa luam actiune si sa oprim aceasta. Nu poate dura la nesfirsit aceste plecarii care distrug aproape complet familia.
Noi trebuie sa facem ceva.
Eu am inceput cu-n articol si chiar l-am publicat la ziarul "Saptamina", si cred ca multi au citit si au meditat asupra acestei problme. Alt lucru pe care obisnuiesc, este ca folosesc orice ocazie de a discuta cu oamenii pe aceasta tema, le prezint consecintele si le arat si calea de scapare din aceasta problema.
Noi trebuie sa oprim aceasta migratie.

11:09 p.m.  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire