9.3.07

Tragedia Avortului. Dreptul la viaţă


Este ceva timp de când în societatea noastră se aude o voce, un strigăt la oameni şi la cer: „Eu am dreptul la viaţă...vreau să trăiesc”. Acesta este vocea pruncilor nenăscuţi, a victimilor avortului. Dorinţa şi dreptul lor este foarte clar şi firesc de altfel, însă inimile oamenilor au devenit insensibile ca să le asculte, şi foarte puţine mame ajung să o împlinească.
Primul drept garantat de constituţia Republicii Moldova este dreptul la viaţă. Statisticile arată ca 78% din femei în Moldova au făcut două sau mai multe avorturi. Până nu demult, aproximativ 50% din totalul sarcinilor erau întrerupte prin avort, acestea fiind doar datele oficiale, numărul fiind depăşit cu mult. Constituţia este contraversată la acest capitol, primul drept garantat este dreptul la viaţă, fiecare din noi are dreptul la viaţă şi nimeni nu are dreptul să o ia de la noi, logic şi corect este să fie respectat acest drept însă lucrurile nu stau chiar aşa, la noi ţară avortul este legal, ceea ce este în contradicţei cu legea care vine să ne garanteze viaţa. Cum adică noi am avut dreptul să ne naştem, pe noi nuare dreptul nimeni să ne ucidă, dar cum rămâne cu aceşti copilaşi, valorăm noi mai mult.
Dacă legea ţării este contraversată la acest capitol atunci legea lui Dumnezeu este clară. Porunca a şasea spune să nu ucizi (Exodul 20:13). Conform legii lui Dumnezeu avortul este o încălcare de lege, în Sfintele Scripturi nu vei mai găsi texte care ar fi veni să justifice acestă crimă. mai mult decât atât, un alt text din Biblie vorbeste cu privire la aceasta problemă, nu în mod direct dar foarte potrivit pentru a vedea privipiile lui Dumnezeu cu privire la avort. În Exod 21:22-25 scrie următoarele:
“Dacă se ceartă doi oameni, şi lovesc pe o femeie însărcinată, şi o fac doar să nască înainte de vreme, fără altă nenorocire, să fie pedepsiţi cu o gloabă, pusă de bărbatul femeii, şi pe care o vor plăti după hotărîrea judecătorilor. Dar dacă se întîmplă o nenorocire, vei da viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mînă pentru mînă, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vînătaie pentru vînătaie.”
Femeia înnsărcinată este lovită, naşte înainte devreme fară să se întâmple vreo nenorocire, adică moarte copilului sau chiar a femeii. Portivit acestiu text nimeni nu scapă fără pedeapsă, dacă nu s-a întâmplat nenorocirea, făptaşii trebuiau pedepsiţi, bărbatul femeiei fiind responsabil să pună acea goabă care urmează să fie plătită de vinovaţi potrivit hotărârii judecătorilor. Unde sunt bărbaţii care trebuie să protejeze soţiile sale de asemenea nenorocire astăzi? Nu puţine cazuri am auzit că anume bărbaţii au încurajat şi determinat femeiile să facă avort. Mai apoi judecătorii şi societatea, ei sunt responsabili să facă dreptate, să apere femeile însărcinate şi copii şi să pedepsească vinovaţii. Trist este faptul că astăzi prea puţini judecători fac dreptate, prea puţini medici ajung să protejeze copii, ei fiind aceia care de multe ori propun femeilor avortul pentru a câştiga nişte bani în plus, bani murdari.
Dar dacă se întâmplă o nenorocire, adică dacă copilul sau femeia moare, vinovaţii vor avea de plătit viaţă pentru viaţă, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mînă pentru mînă, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, vînătaie pentru vînătaie. Ai luat viaţa copilui cu viaţă vei plăti, mânuţa şi picioruşul plăpând distrus şi tăiat de aparatul de chiuretaj te vor costa mult. Nimeni nu scapă nepedepsit.
Astăzi oamenii ivocă numeroase motive când comit avort sau îşi dau consimţământul la comiterea lui, nu sunt bani pentru a întreţine un copil, nu au un loc de trai bun, naşterea unui copil presupune multe cheltuiele pe care nu le putem acoperi, sau chiar nu sunt căsătoriţi tinerii. La prima vedere par a fi motive destulde convingătoare dar cât de temeinice sunt când te gândeşti la valoare vieţii umane? Nu au nici un temei.
Din tot ca ai văzut mai sus crezi că există iertare la Dumnezeu pentru acestă crimă? Ştiu că vei spune nu, pare a fi un păcat de neiertat, un păcat care striga la cer. Dumnezeu însă spune în Epistola 1 Ioan 1:8-9 “Dacă zicem că n'avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.” Dacă vei continua să te înşeli fără să recunoşti cu adevărat că ai făcut păcat, că avortul este o crima, nu vei ajunge departe, dar dacă îţi mărturiseşti păcatul, adică să-l recunoşti, Dumnezeu te va ierta şi te va curăţi. Noi oamenii cu greu ne putem ierta anumite greşeli dar Dumnezeu nu este ca noi, Domnul Isus este gata să te ierte, indiferent de păcatul de tău, să te curăţească de orice nelegiuire.
Odată ce cunoşti aceste lucruri, ce atitudine ai luat faţă de avort în calitate e viitoare mamă sau viitor soţ?
În Ieremia 20:17 scrie:
“De ce n'am fost omorît în pîntecele mamei, ca să-mi fi fost ea mormîntul meu!`` De ce n'a rămas ea vecinic însărcinată cu mine? “
Nu lasă ca pântecele tău să devină mormântul copilui tău!

Alina Druta
Studentă Jurnalism
ULIM



1 comentarii:

Blogger Ingrid a spus...

V-ati pus vreodata problema in felul urmator: daca o fetita este violata la o varsta de 12-16 ani, de genul acesta... credeti ca fetita ar trebui sa fie supusa unui asemenea chin(sa nasca un copil, ea insusi fiind un copil), sa traiasca o trauma mai mare decat insusi violul? SIncer ma indoiesc ca Dumnezeu crede ca nasterea unui copil la o varsta atat de frageda impotriva vointei fetei?... Si sa nu uitam de complicatii medicale...

12:05 a.m.  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire