Neînţelegerea în Familie

Eu ma-m născut într-o familie, unde părinţii au stăruit totdeauna să îmi ofere tot ce au mai bun, astfel simţind bine căldura din familie. Mereu am ştiut  că familia este un loc unde fiecare îşi regăseşte alinarea, bucuria şi pacea şi cred că mulţi vor confirma aceasta. Îmi place să scriu despre acest subiect  în general, fiindcă eu acuma sunt căsătorit şi experimentez din plin împreună cu soţia mea, căldura şi unitatea de familie. Însă de data aceasta doresc să prezint o problemă, care are nevoie de implicarea noastră pentru a fi rezolvată şi probabil va-ţi dat seama la ce mă refer din titlul pe care l-am pus articolului.

Cu adevărat  neînţelegerile, luptele şi certurile în familie a ajuns ceva normal în timpurile naostre, pe cînd  cu cîţiva ani în urmă nu erau atât de multe. Oare cumva oamenii acum sunt mai altfel decât atunci ?  Sau timpurile în care trăim sunt altele ?  Pentru mulţi, timpul este un zid după care se ascund, spunînd de exemplu că nu se mai înţelege cu  soţia, fiindcă acuma sau schimbat vremurile, sau îşi schimbă partenerul fiindcă în timpurile noastre toţi fac asta şi sunt multe alte cazuri cînd de vină este secolul în care trăim şi nicidecum omul,  un motiv de scuză doar atît.  Eu spun însă că omul a rămas acelaş şi după sute de ani. Mai pot spune despre tehnică că în ultimii ani sa dezvoltat extraordinar de mult şi rapid, însă omul nu este tehnică. De la apariţia lui, el este  acelaş, aceleaşi dorinţe şi nevoi, iată de ce noi putem învăţa multe de la părinţii şi buneii noştri, fiindcă ei au trăit înainte  simţăminte asemănătoare cu cele pe care le avem noi acum , chiar dacă nu aveau tehnologia de astăzi. Deci schimbarea timpului nu trebuie să fie o scuză pentru noi, haideţi să nu mai spunem că în timpurile noastre oamenii sunt mai altfel de cum au fost. Atunci când un bărbat intră în legământ cu soţia lui, el este obligat să respecte legământul, fie că sunt binecuvântări sau fie că sunt timpuri mai grele, aşa ceva este specific unui cămin, nimeni nu a spus că eşti scutit de greutăţi atunci cînd te căsătoreşti. Însă aici şi se ascunde frumuseţea celor doi care prin căsătorie devin un singur trup. Prin greutăţi, cu cît mai multe experienţe au împreună, cu atât mai sus se zideşte relaţia.

Cît de trist este că multe familii nu mai doresc pur şi simplu să înfrunte greutăţile, ci preferă mai mult certurile, învinuirile şi în final ajung la divorţ . M-am uitat pe siteul „Centrului Naţional de Statistici” şi am observat ceva interesant.  În anul 2005 în Moldova au fost  27 187 de căsătorii şi tot în 2005 au avut loc 14 521 de divorţuri şi cifrele cresc de la an la an. Cred că aceste date spun mult mai mult decît am scris eu pînă acum, mai mult de jumătate din căsătorii se termină cu divorţ.

 În Biblia este scris: Aşa că nu mai sînt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” (Evanghelia după Matei 19:6)

Căsătoria a fost iniţiată de Dumnezeu şi aceasta  oamenii o ştiu, fiindcă trec pe la altar cînd se cunună, însă divorţui a fost iniţiat de om şi nicidecum de Dumnezeu. Din dicţionarul explicativ al limbii române în care m-am uitat ca să înţeleg mai bine ce înseamnă cuvîntul divorţ  am găsit o definiţie simplă : Divorţul este o despărţire, ruptură, separare a doi oameni căsătoriţi.

Încă odată doresc să îmi prezint nemulţumirea faţă de situaţiei care a ajuns în majoritatea familiilor.

 Prin ce am scris pînă acum nu am dorit să subestimez şi nici să critic pe nimeni, dorinţa şi speranţa mea rămîne aceea că noi putem să schimbăm situaţia şi să prevenim pericolul care mişună prin aproape fiecare familie. Eu nu am posibilitarea să merg pe la toate familie în parte ca să vorbesc , de aceea eu scriu în internet, ziar şi oriunde am posibilitatea, te îndemn să o faci şi tu . Dacă eşti căsătorit atunci bucurăte de aceasta, şi exprimăţi bucuria în faţa altor familii pe care le mai cunoşti, dacă eşti copil şi ştii că părinţii tăi au neînţelegeri  atunci vorbeşte cu ei, spunele cum te afectează aceasta pe tine.

Ţineţi minte noi putem face o schimbare, noi putem opri neînţelegerea în familie.

 

Druţă Ion

(Student anul II Jurnalism)

 

 

 

 

Condamnată de propria fiică - la azil..

La cei 78 de ani ai săi, o bătrânică din Chişinău este condamnată de propria ei fiică să plece la azil. Nu plânge , spune ea, căci nu mai are lacrimi; nici n-o învinuieşte, cică, greutatea e mare la toţi..’’Sau poate nu mă iubeşte’’ mormîie niţa Agripina [aşa cum îi spun toţi]. Dar..râde şi îşi aduce aminte de dulcea-amara tinereţe. De ce, ne spune chiar ea?

 

-’niţa Agripina ai menţionat de dulcea-trista tinereţe, de ce tristă?

 

Agripina: Vezi, dragă fătucă, vremurile de atunci au fost tare rele dar mai ales grele. Cît era ziulica de lungă munceam pe cîmpuri şi dealuri, şi tot acolo şi mâncam. Mîncam diferite ierburi, lobodă, susai, holboră iar fîntânele erau mai aproape secate, ne aprovizionam din băltoacele de la marginea drumurilor şi de acolo veneam acasă şi tot aşa..

 

 -Aţi resimţit din plin foametea şi deportările, nu?

 

Agripina: Foame mare mai era atunci...[se gîndeşte, picură cîte o lacrimă], aveam cam 16 ani cînd vedeam că oamenii se năpusteau  să mănînce pisici şi câini morţi, pe unii chiar îi tăiau de vii; iar alţii mîncau chiar şi capuri de cai . Mai târziu am fost deportată eu şi soţul meu. Pe mine m-au închis timp de 7 ani la Valea Nărocul , însă soţul meu a fost deportat  în regiunea siberiană  din Rusia, de unde nu s-a întors nici pînă astăzi.

 

-În acele timpuri socialiste,mai credeaţi într-un miracol?

 

Agripina: Credeam numai în bunul Dumnezeu şi în Sfînta Cruce, erau zile cînd mă gîndeam că va veni şi sfîrşitul, dar parcă rîdeam atunci. Tot ei, cei de la putere, ne-au luat şi această credinţă, au distrus bisericile şi au deportat preoţii din sat. Demolau biserici şi altare fără nici o frică de Dumnezeu. Dar am trecut peste tot..

 

-Iar, acum aveţi parte de vremuri mai bune, ce pensie vă acordă statul?

 

Agripina: Bune, vor fi atunci cînd voi muri, iar cu cei 400 lei primiţi de la cei de sus pot să mă mărit, glumeşte ea, desigur la Doina...

 

-Purtaţi un inel de căsătorie, deşi sînteţi văduvă, de ce?

 

Agripina: Să nu vină hoţii, să ştie toţi că am şi eu un moşneag la casă.

 

-Aţi spus ceva mai devreme că aţi crescut o fiică? Şi tot ea vă face să plângeţi?

 

Agripina: Nu sînt bani, şi nici dragoste cum era pe atunci..Ea este căsătorită , de unde am şi trei nepoţi şi un ginere care nici nu vrea să mă vadă. De aia, mă şi trimite la azil, dar eu nu mă duc.. În fiecare dimineaţă îmi fac semnul crucei la Dumnezeu şi îmi iau cârja şi o pornesc la drum, poate mă va ajuta cineva...

 

Asemenea destin a trăit ’niţa Agripina, şi cu un şal învelit pe cap, mănuşi mai găurite şi un palton  sărăcit de timpuri porneşte hăt-cole în speranţa unor vremuri mai bune..

 

La căminele de bătrâni din Chişinău circa 90 la sută din veniţi au  o experienţă de viaţă tristă. Fie că sînt bătuţi, alungaţi sau neiubiţi sau fie că cei străini profită de neştiinţa şi naivitatea bătrînilor, toţi au avut de suferit. Din cei 60.000 de bătrîni din Chişinău circa 200.000 sunt împrăştiaţi la azil. Feciorii şi fiicele lor au uitat că au părinţi, dar le vine şi lor rândul, sau nu..?

 

 

Nina Sula, studentă la USM an.II nela_sula@yahoo.com

Consecinţele Migraţiei

Realizăm noi sau nu dar la momentul actual Republica Moldova a ajuns sa fie unul dintre cei mai mari furnizori de forţă de muncă in Europa. Conform statisticilor  in cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei anul acesta au fost angejati legal în câmpul muncii  peste hotare 6000 de cetăţeni ai RM, însă acest numărul  este depăşit cu mult de cei ce se află ilegal.   Tot in favoare aceluiaţi subiect a fost elaborat un alt studiu privitor la  „Situaţia copiilor rămaşi fără îngrijirea părintească în urma migraţiei”, acesta la rândul său constatează că la momentul actual in tară sunt 35 de mii de copii de vârstă preşcolară сare au rămas fără ingrijirea ambilor părinţi,  iar 75 de mii sunt doar cu un părinte.

Conform unui sondaj, elaborat pentru determinarea  atitudinii cetăţenilor din mai multe regiuni din ţară referitor  la plecatul peste hotare s-a constat că  principalul motiv pentru care oamenii aleg să-şi lase familia, copii  sunt sărăcia, salariile mizere, guvernarea. “Salariile sunt  foarte mici, de abia ne ajung bani pentru produse alimentare, dar cum rămăne cu imbrăcămintea şi achitarea serviciilor comunale”. „Nu sunt posibiliităţi, nu sunt condiţii, unde te intorci sărăcie, nu avem altceva de ales!”. La prima vedere se pare a fi un motiv destul de convingător, fiecare bărbat  şi femeie  doreşte să ofere familiei sale  bucurie, confort,  posibilităţi şi implinire. Fiecare din noi vrem să ne vedem copii sănătoşi, sătui şi fără grijuri, ar fi păcat să începem acum să  invinuim pe unul sau pe altul pentru decizia luată, dat fiind faptul că la baza ei stă aceiaşi grijă şi simţ de responsabilitate.  După cum am mai menţionat noi nu avem dreptul să invunuim pe nimeni, însă  consecinţele au punctul lor de vedere, noi  nu avem puterea suficientă să le  oprim.  

Foarte puţini oameni care pleacă din ţară realizează pericolul care le paşte familia pe viitor , şi anume  divorţul , copiii care mereu sunt sub presiune, fiind lipsiţi de dragostea şi prezenţă părintească. Un studiu organizat  de UNICEF, referitor  la migraţia moldovenilor, confirmă  că acest factor facilitează direct distrugerea  familiilor, creşte substanţial numărul de copii lipsiţi  de grijă şi protecţie părintească. Eu personal am suferit când mama mea a plecat in Italia, a fost o periodă grea pentru familia  noastră, plângeam foarte mult, ma simţeam singură şi neajutorată, chiar dacă mă suna des. Cel mai dureros moment a fost când am inceput să realizez că mama mea nu mai este cea care a fost odată, că  numai pot vorbi cu ea ca mai înainte, distanţa a răcit în mare parte relaţia noastră.    Copii au nevoie mult mai mare de părinţi decât de banii lor, au nevoie de prezenţă, atenţie şi sfat, nu doar cadouri de la distanţă sau comunicare prin telefon. „ Am suferit mult când a plecat mama, mereu retraiam pentru ea, iar eu când am nevoi de sfat nu mai pot veni atât de liber la ea  ” . Astea sunt consecinţele, ele fiind mult mai multe. Pentru copii, adolescenţi prezenţă ambilor părinţi este foarte importantă, în toate sferele de dezvoltare, atât a personalităţii, caracterului cât şi sufletului, după cum am mai spus  copii au nevoie de o educatie sănătoasă de  la  părinţi, nu doar de la rude sau bunei.

Familia ta are nevoie de tine pentru a primi căldura, prezenţa  şi dragostea pe care doar persoana ta le-o poate oferi. Ea este ceva sfânt de care suntem responsabili şi în  faţa lui Dumnezeu.

Nu lăsa copii să  stea departe de tine.

 

Alina Druţă

Studentă anul I Jurnalism

alinadruta@mail.ru

 

 

 

Barbaţii şi Femeile avem aceiaşi valoare

Ma aflu acum în Nepal unde predau un curs de Consiliere Spirituală la Institutul de Studii Biblice Inductive din această ţară. În avionul care am zburat spre Nepal, am stat alături de un bărbat şi am avut o discuţie interesantă despre ţările noastre, despre cultură şi despre credinţa în Dumnezeu care o avem fiecare din noi. Numele lui esteNewa şi mi-a spus ca are doi copii, un băiat şi o fată. I-am povestit şi eu despre fiica şi cei doi fii care îi avem impreuna cu soţia şi care sunt o mare binecuvântare pentru noi. Newa a spus: "Bine este că ai doi băieţi, dacă aveai două fete era rău. Băieţi să ai este bine, dar nu este bine să ai fete." La acest subiect apoi am discutat mult şi la această sesiune tot am abordat mult acest subiect. Această disconsiderare a femeii, care s-a implantat şi în multe religii ale lumii, iar unele chiar o propovăduiesc, nu vine de la Dumnezeu şi nu are nimic a face cu Biblia, care este Cuvântul lui Dumnezeu. Este adevărat, că bărbaţii şi femeile diferă în multe lucruri şi în rolul care le revine la fiecare, dar în ce priveşte valoarea, au aceiaşi valoare în ochii lui Dumnezeu. Această disconsiderare reciprocă ce există atât la bărbaţi cât şi, poate nu în aceiaşi măsură, dar şi la femei vine din puţina cunoaştere a Cuvântului lui Dumnezeu.
Prima carte din Biblie, Genesa, care este pe drept numită cartea începuturilor ne relatează că acelaşi Dumnezeu a creat bărbatul cât şi femeia. Ambii au fost creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi ambii au primit aceleaşi porunci de la Dumnezeu, ca să crească, să se înmulţească şi să umple pământul. Dumnezeu a comunicat în aceiaşi măsură atât cu bărbatul cât şi cu femeia şi ambii au primit acelaşi responsabilităţi de la Dumnezeu, pe care le-au şi încălcat în aceiaşi măsură.
Faptul că Dumnezeu a rânduit ca "bărbatul să fie capul nevestei" în nici un chip nu vrea să însemne o desconsiderare, dimpotrivă, la I Epistolă a luil Petru, Cuvântul lui Dumnezeu ne învaţă pe noi, bărbaţii, "să ne purtăm cu înţelepciune" cu femeile, dându-le cinste ca unor vase mai slabe, dar care vor moşteni împreună cu noi harul vieţii veşnice. Şi dacă bărbaţii nu se raportează corect la femei, dacă le disconsideră şi nu le apreciază la valoarea care a pus-o Dumnezeu în ele, nu pot aceşti bărbaţi să zidească o bună relaţie cu Dumnezeu şi, aşa cum spune Apostolul Petru "rugăciunile lor sunt împiedicate".
Să luăm învăţăturile necesare pentru ca să avem o frumoasă şi corectă atitudine în relaţiile noastre unii cu alţii.

Pastor Vasile Filat
vasile_filat@yahoo.com 

Avortul în Republica Moldova

Avortul nu este doar o simplă procedură medicală. Pentru multe femei el este un eveniment care le schimbă radical viaţa prin serioasele sale consecinţe fizice, emoţionale şi spirituale. Majoritatea femeilor care suferă acum consecinţele unor avorturi spun că îşi doresc să fi cunoscut tot adevărul despre avort înainte de a face acest pas greşit.

            Biroul Naţional de Statistică ne oferă informaţii distrugătoare cu privire la acest subiect. Una dintre statisticile recente arată că 78% dintre femei în R. Moldova au făcut două sau mai multe avorturi. Până nu demult, aproximativ 50% din numărul total de sarcini erau întrerupte prin avort. Pe parcursul anilor 1992- 2002 au fost ucişi mai mult de jumătate de milion de copii, iar rata avorturilor a oscilat în mediu între 55- 60%. Vă daţi seama, mai mult de jumătate de milion de copii au fost lipsiţi de dreptul de a se naşte în modul cel mai barbar. Şi totuşi, fiecare dintre aceşti micuţi au avut dreptul să se nască, să trăiască şi să se bucure de viaţă.

            Anul 1996 înscrie cea mai înaltă rată a avorturilor care a fost vreodată în ţara noastră. Astfel, din 52.000 de nou - născuţi 46.000 au fost omorâţi prin avort, ceea ce constituie aproximativ 90%. Aproape toţi copiii care trebuiau să se nască în anul acela au fost pur şi simplu ucişi şi n-au mai văzut lumina zilei.
            Ultimele statistici ne relatează despre anii 2003- 2004 că au înscris o rată de 48,6%, sau, cu alte cuvinte, fiecare al doilea copil a fost avortat. Gândiţi-vă numai la faptul că în 10 ani natalitatea în Moldova a scăzut cu jumătate de milion... jumătate de milion de crime săvârşite în mod legal şi acoperite de lege! Da! Crime! Avortul nu este altceva decât o crimă, uciderea unui suflet nevinovat care nu se poate apăra singur şi care, din păcate, nu este apărat nici de legile statului.

            Veţi spune poate că acest copil nu este încă format. Să ştiţi că nu este adevărat, deoarece din momentul fecundării se formează zigotul, adică embrionul viu. Deja la 2 săptămâni inima copilaşului începe să bată, deci el este un suflet viu. Şi, fie că ucizi un om de 30 ani, sau un copil ne născut, tot aceeaşi crimă este. Dar, mai întâi de toate, este încălcată porunca divină, pe care a dat-o Dumnezeu tuturor creştinilor: „Să nu ucizi”!

            Avortul poartă în sine consecinţe grave nu numai asupra stării fizice, psihice şi emoţionale a mamei, ci acest fapt afectează în mod direct şi grav familia, societatea şi personalul medical.

  Cum anume distruge avortul? Răspuns la această întrebare veţi afla în articolul următor. 

 

Aurelia Guzun aura_guzun@yahoo.com            

 

Unul din cei 200.000 minori care este inlipsa unui părinte

"Cu o săptămînă înainte de a pleca mama, eram în culmea fericirii; de departe îmi era gândul ce voi înfrunta în lipsa ei şi mă gîndeam la ce orizonturi mi s-a deschis viaţa. Mă cufundasem într-o bucurie interioară fără margini deoarece ştiam că plecarea unuia din părinţi în Italia va fi locul feeric pentru viitorul meu. Cele mai puternice voinţe şi vise erau gata să se îndeplinească, se aprinsese în mine acel sens al vieţii pe care-l aşteptam, căci duceam lipsă de multe lucruri. Însă, treptat ceva s-a pierdut. Plecarea unuia din părinţi au lăsat urme imense în viaţa mea. În sufletul meu se zbătea pe de o parte dorinţa de a pleca mama pentru a succede la un viitor mai bun , iar cealaltă parte era afectată de problemele şi îngrijorările pe care le aveam la 14 ani şi mă aflasem într-un pustiu al nepăsării şi al compromisului’’.. Astfel ne mărturiseşte acea copilă –devenită în timp studentă a Universităţii de Stat din Republica Moldova. Mariana Guţu se numără printre copiii lăsaţi de părinţi pentru o viaţă mai bună. Intervievată prin simpla întrebare ce atuuri a câştigat în urma plecării mamei sale, aceasta a răspuns: mai multă putere, influenţă şi bani dar nicidecum încredere în ziua de mîine sau anumite valori obiective. Lacrimile şi suspinile, pe care oarecum încerca să-şi le-ascundă, mi-au declarat că viitorul ei va fi direcţionat spre marele Occident, condamnă sărăcia şi nevoile cu care se confruntă R.Moldova şi îngenunchează asupra statelor occidentale. Este ferm convinsă că totul va fi bine doar când va pleca...

Oare? cu siguranţă totul va fi bine..

Potrivit Raportului Global despre situaţia lumii din 2006 se indică pronosticuri dramatice pentru Republica Moldova. Ţara noastră se confruntă cu mari probleme- una dintre ele fiind fluxul migraţional din ţară şi nestabilitatea celor rămaşi acasă. Acest aspect priveşte o actualitate dură, mai ales că numărul celor plecaţi [citat în Raportul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie]constituie peste 600,000, unde circa 200 de mii se consideră minori care, in urma migratiei, raman singuri sau cresc doar cu un parinte. Conform directorului executiv al CIDDC, Cezar Gavriliuc -care menţionează că în ultimii cinci ani s-a inregistrat o creştere masiva a numărului acestor copii, cel puţin în comunităţile in care a fost efectuat studiul privind migrarea masivă. Astfel, daca in anul 2000 fara ambii parinti erau doi la suta dintre copii, in 2005 aceasta cifra era de sapte la suta. Deasemenea în 2000 au fost inregistrati 18 la suta de copii fara un parinte, peste cinci ani rata lor fiind de 31 la suta. Rezultatele studiului demonstrează faptul ca acesti copii apreciaza eforturile parintilor de a castiga bani, dar, in acelasi timp, se distanteaza de ei in lipsa suportului moral si a comunicarii. Totodata, copiii cu parinti plecati in strainatate considera ca relatiile lor cu ingrijitorii temporali nu sunt suficient de apropiate si acestia nu le ofera suport moral. Toate cele menţionate nu fac decît să pună punctual pe I şi să nu plaseze Moldova în marea familie europeană.

Mariana este unul din cei 200,000 de minori care este în lipsa unui părinte. De-a lungul a 6 ani de la plecarea părinţilor, ea a absolvit Colegiul de Informatică, şi actual studentă la USM, cunoaşte bine trei limbi străine şi este convinsă că părinţii săi nu aveau o altă cale. Fiind o intelectuală pregătită, ea va privi odată în urma Republicii Moldova şi va servi ca forţă de muncă altor state.

 Nina Sula   nela_sula@yahoo.com

2:22-O vacanţă de neuitat !!!

După finisarea cu succes a sesiunii de iarnă, o grupă de tineri de la Mişcare de Tineret 2:22 au petrecut o vacanţă de neuitat, la sanatoriul din Camenca. Ceea ce a făcut ca vacanţa să fie deosebită, a fost timpul petrecut în zidirea relaţiilor de prietenie cu fiecare tânăr prezent acolo, şi în studierea principiilor pentru viaţa lor personală cât şi pentru binele ţării.  La această staţiune balneară a avut loc seminarul anul organizat de Vasile Filat, scopul lui a fost, ca fiecare participant să înveţe profund Cuvântul Lui Dumnezeu,  să-şi poată determina o viziune şi un plan pentru viaţă personală şi pentru binele societăţii, deasemenea cum poate ajunge la realizarea acestei viziuni.

Temele principale de discuţie au fost „Planificarea Timpului” şi  „ Darurile Spirituale”.  Fiecare tânăr doreşte să aibă succes în viaţă, deaceea tema despre planificarea timpului i-a ajutat pe tinerii  să-şi stabilească priorităţile, valorile, şi scopurile vieţii personale şi profesionale, apoi au învăţat pas cu pas cum să ajungă la realizarea lor, şi că o bună planificare a timpului îi va face eficienţi şi plini de succes în tot ce vor face. Subiectul doi, despre „Darurile Spirituale” a ajutat fiecare  tânăr să-şi recunoască capacităţile care le-a pus Dumnezeu în fiecare din ei şi să vadă o valorare în felul cum a fost înzestrat cu diverse abilităţi. Ştiind ce capacităţi are fiecare, tinerii au învăţat cum le pot folosi la maxim, pentru a putea realiza viziunea stabilită. Alt lucru pe care îi va face eficienţi, este conlucrarea în echipă. Deasemenea tinerii „Mişcării de Tineret 2:22” au făcut evaluarea tuturor realizărilor anului 2006 şi au planificat o mulţime de activităţi pentru anul 2007. Cele studiate, i-au ajutat mult într-o planificare eficientă şi realizabilă. 

Alt lucru important pe care i-a frământat pe majoritatea tinerilor a fost relaţiile de prietenie până la căsătorie şi  relaţiile cu părinţii. La acest seminare au fost abordate aceste teme, ceea ce a oferit claritate şi o bună înţelegere a comportamentului tinerilor până la căsătorie şi anume o purtare corectă faţă de sexul opus. Toţi au ajuns la concluzia că păstrarea inimii şi trupului curate până la căsătorie nu va aduce decât bucurie, înţelegere şi împlinire în familia care urmează să o întemeieze fiecare tânăr. Subiectul în ce priveşte relaţia cu părinţii i-a învăţat cum să aibă o atitudine corectă faţă de părinţi şi cum să zidească relaţii durabile şi frumoase cu ei. Atitudinea corectă faţă de părinţi şi tineri, va face ca ţara noastră să aibă familii trainice bazate pe valori care aduc pace, sănătate şi prosperare în ţară.

După finisarea acestui seminar tinerii au plecat acasă plini de dorinţă şi entuziasm pentru a aplica principiile învăţate timp de 10 zile.  Fiecare tânăr a rămas profund motivat de a-şi  folosi abilităţile la maxim pentru  transformarea ţării noastre într-un viitor mai bun, ceea ce toţi au înţeles că acest lucru este posibil, trebuie doar să avem dorinţă şi să depunem efort.

Felul cum aceşti tineri au petrecut timpul de vacanţă este uimitor dar totodată demonstrează caracterul lor integru, pentru că au ales să petreacă vacanţa căutând soluţii pentru a contribui la binele ţării şi nu şi-au au lăsat ca timpul să treacă în zadar.

 

Deliu Ludmila,

USM, studentă anul I,

Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.

 

Folosite în locul hârtiei igienice

Se prezintă doar în localuri de lux şi baruri cu renume, frecventează sala de sport iar saloanele de cosmetică îi sunt a doua casă; dosarele penale n-o deranjează [două la activ], iar pâinea ei de toate zilele, după cum ne-a menţionat ea, Olga - este Orientul, adică Turcia. Prestează servicii... sexuale, acolo, departe de casă, deşi este din Transnistria, de ce, ne-a explicat în interviul ataşat.

-De ce ne acorzi acest interviu fiind în acord că prostituţia este un lucru ilegal ? [îşi păstrează anonimatul numelui şi nu a acceptat nici o poză]

Olga: Ilegal este ţara unde trăiesc şi condiţiile de lucru la care sînt supusă aici, m-am căsătorit din dragoste şi am început să trăiesc în silă cu bărbatul meu, deşi era bogat nu îmi dădea nici un leu iar nopţile le împărţea cu celelalte fete din mahala. Cel mai mult duc dorul fetiţei mele care nu ştie cu ce mă ocup dar de fiecare dată când vin acasă îmi ’’cotrobăieşte’’ prin buzunare şi alege bancnotele cele mai ’’grase’’.

-Eşti o fată foarte frumoasă, accepţi maltratările şi supunerile sexuale de la diferiţi bărbaţi ?

Olga: [zâmbeşte]..La început eram obligată să fac acest lucru, să- mi ascult partenerii, să fac tot ce-mi spuneau ei astfel încît să am un post de lucru, în ceea ce priveşte frumuseţea este arma mea de a atrage şi a cîştiga teren. Eu stau acolo doar de plăcere , toţi oamenii merita să trăiască acolo unde ei sunt apreciaţi si plătiţi, nu?

-Ai menţionat că ai fost la sediul poliţiei Ankarei , să înţeleg că ai fost pedepsită, ce amenzi primiţi ?

Olga: Suntem închise timp de o noapte într-o celulă, vreme în care ne ţin discursuri de moralitate [chiar nu merită,spune ea] , apoi ne eliberează, celelalte fete chiar întreţin şi relaţii sexuale, însă acest lucru nu –l spunem la nimeni .

-Deci, corupţia şi ilegalitatea prostituţiei este legalizată chiar şi în cadrul poliţienesc?

Olga: Noi nu avem drepturi, şi nu suntem supuse nici unei legi, se folosesc de noi ca de o hîrtie igienică, apoi ne aruncă în stradă şi tot aşa.

-Cum îţi imaginezi viitorul, departe de casă şi aproape de această meserie în continuare?

Olga: Poate că da, nu ştiu, voi vedea...

Potrivit estimărilor oficiale, statul se consideră elementul principal de pierdere atît a cetăţenilor prin degradare imorală cît şi prin creşterea numărului de divorţuri datoratã slăbirii relaţiilor familiale,o altă cauză este sporirea numărului de femei si fete care vor eşua în prostituţie şi mai ales prin deteriorarea statului femeii în societate; Femeia va ajunge o fiinţă de rangul al doilea, care poate fi exploatatã în anumite condiţii pânã la inuman. Imaginea familiei este deteriorată de falimentul ne implicării societăţii în cel mai mare coşmar al omenirii. Potrivit unei cercetări a fenomenului prostituţiei din întreaga lume , într-un studiu efectuat la Washington se arată că mai mult de 50% din prostituate aflate în studiu au fost diagnosticate HIV pozitive în primele 6 luni de la ''înrolare'' si 73% în primele 12 luni. Acest studiu demonstrează o datã în plus, rolul nefast al caselor de prostituţie si faptul cã ele reprezintă adevărate focare de infecţie pentru bolile cu transmitere sexualã. Nu putem menţiona cifre concrete pentru RM, însă femeile sau chiar adolescentele care aleg această ‘’profesie’’ sunt de ordinul sutelor, sau chiar miilor.

Fie că este vorba de simpla plăcere sexuală sau anumite împrejurări forţate, fie de sărăcie sau de crizele familiale, acest lucru ne afectează. Vom permite să convieţuim în această plasă, sau alegem să ne împotrivim.

Nela Sula
nela_sula@yahoo.com

Pierduţi pe străzile oraşului Lisabona

Saptamana aceasta sunt la Lisabona, Portugalia, unde am venit sa predau un curs de studiere a Bibliei dupa metoda inductiva la un grup de lideri crestini. Cei mai multi din ei sunt intorsi la Dumnezeu de curand si acum, cu o foame si sete deosebita cauta sa cunoasca persoana si caracterul lui Dumnezeu, ca sa poata trai o viata frumoasa inaintea Lui. Dupa ce lucreaza din greu ziua intreaga, seara, toti se grabesc sa vina la lectii si invatam pana tarziu, dar ei ar fi gata sa studieze asa pana dimineata ca a doua zi sa mearga din nou la serviciu. Fiind aici, am iesit sa vad strazile orasului Lisabona deosebit de frumos impodobite pentru Craciun, asa cum nu am mai vazut nici odata in lume nicaieri. Dar, chiar inainte sa ajung a vedea splendoarea acestei frumuseti, am intalnit pe strazi multi care dorm pe strazi, cei mai multi fiind veniti din tarile noastre. Am discutat cu ei si vreau sa impartasesc cele aflate fara sa folosesc numele reale ale tuturor persoanelor.

Cristi incerca sa-si ofere serviciile celor ce cautau un loc de parcare si astfel sa poata castiga ceva. Arata ca unul care de multe saptamani nu a mai facut o baie si hainele erau murdare si rupte pe el. Mi-a spus ca a venit din Constanta impreuna cu sotia fiind-ca un prieten i-a promis ca are de lucru pentru el aici, dar a fost inselat si lasat in strada unde se afla de mai multe luni. Cand am intrebat unde este sotia, m-a dus sa-mi arate. Ea dormea pe bucati de carton, invelita cu o plapuma subtire si murdara, fiind palida la fata si inghetata. Mie imi era destul de frig fiind imbracat in palton, iar ea dormea pe beton jos si alaturi erau intinse niste cartoane pe care urma sa vina sa se culce Cristi. Acasa au lasat doi copiii si au venit sa castige, dar acum nu au nici cu ce pleca acasa inapoi la copii. Mi-a spus ca in Romania aveau o afacere cu vanzare de haine si castigau destul de bine pentru nevoile lor. Au venit aici pentru un castig mai mare, dar s-au trezit in situatia care sunt, asa cum spun Sfintele Scripturi : « Negresit, evlavia insotita de multamire este un mare castig. Caci noi n-am adus nimic in lume, si nici nu putem sa luam cu noi nimic din ea. Daca avem, dar, cu ce sa ne hranim si cu ce sa ne imbracam, ne va fi de ajuns. Cei ce vor sa se imbogateasca, dimpotriva, cad in ispita, in lat si in multe pofte nesabuite si vatamatoare, cari cufunda pe oameni in prapad, si pierzare. Caci iubirea de bani este radacina tuturor relelor; si unii, cari au umblat dupa ea, au ratacit de la credinta, si s-au strapuns singuri cu o multime de chinuri. (1 Timotei 6:6-10) La despartire, cand ma rugam pentru Cristi si sotia lui, s-a rugat si el cu mine. Asa am aflat ca a mers la biserica mai multi ani, dar s-a lasat invins de dragostea de bani si a ajuns pana la aceasta stare. Domnul sa-i elibereze de situatia in care sunt, si cel mai mult de atitudinea gresita care i-a adus pana aici.

Am intalnit in parc alti doi romani, care tocmai stau pe o banca si beau vin. Exteriorul lor spunea ca sunt intr-o situatie nu departe de cea a lui Cristi cu sotia lui. Am facut cunostinta si se numeau Costel si Antonio. Costel era venit din regiunea Herta de mai multi ani. Toata viata a umblat dupa castig, dupa bani mari. A fost si la Kazakstan, la Iakutia, Kamceatka, Tiumeni, etc. Nu a reusit pana acum, la varsta de 47 de ani sa intemeieze o familie, iar fiind venit la Portugalia, a fost inselat de prieteni, care l-au lasat in strada fara serviciu. Acum, locuieste intr-o casa parasita care se darama, adica in aceleasi conditii pe care le au cei ce dorm in strada. Cand l-am intrebat de ce a ajuns in situatia aceasta, a spus ca din pricina vinului si a betiei. In timp ce spunea aceasta, turna vinul din sticla in pahar si bea mai departe. Ce se va schimba in felul acesta?

Antonio, prietenul lui Costel, a venit din vestul Romaniei. Are doar 33 de ani dar a reusit sa-si distruga viata cum nu se putea mai rau. Nu are serviciu, locuieste tot in aceleasi conditii ca si Costel si bea. Cand l-am intrebat de ce a ajuns in aceste conditii, mi-a spus: „Pentru ca sunt un prost... Nu vezi ca in fata ta sta un prost? Un prost...” A continuat cu explicatiile si spune ca pricina este o prostituata, venita din Rusia, de care spune ca s-ar fi indragostit la nebunie. Ea locuieste tot in strada, ca si el, si mi-a spus ca, de mai multe ori, dupa ce pleca undeva sa castige ceva bani pentru mancare, cand se intorcea inapoi in parc, unde dormeau, o gasea pe „dragostea” lui facand lucruri scarboase, cu barbati din Africa, pentru bani, chiar in dosul arbustilor de langa banca unde avea sa-l astepte. Cand l-am intrebat despre familie, mi-a spus ca are sotie frumoasa in Romania si doi copii, o fata de 14 ani si un baiat de 8 ani pe care nu i-a vazut de 4 ani, pentru ca nu poate aduna bani sa plece acasa. Cand am inceput sa-i vorbesc din Cuvantul lui Dumnezeu, am descoperit ca era destul de familiar cu multe locuri din Biblie si mi-a spus ca, pe cand era acasa, in Romania, impreuna cu sotia au mers timp de 4 ani sistematic la biserica si chiar faceau curat in localul bisericii. Venind aici, insa, a dispretuit Cuvantul lui Dumnezeu care ne avertizeaza cu privire la imoralitate si consecintele ei. Cu el s-a intamplat ce spune Dumnezeu in Proverbele lui Solomon cand vorbeste despre „straina, care intrebuinteaza vorbe ademenitoare, care paraseste pe barbatul tineretei ei, si uita legamantul Dumnezeului ei. Caci casa ei pogoara la moarte, si drumul ei duce la cei morti: nici unul care se duce la ea nu se mai intoarce, si nu mai gaseste cararile vietii. (Proverbe 2:16-19)

Fiecare din acesti oameni, fratii nostri de neam, au dispretuit fericirea care au avut-o acasa si au plecat dupa o alta fericire, mai mare. Au dispretuit relatia cu Dumnezeu si adevaratele valori precum familia, copiii, curatenia morala si au ajuns sa-si distruga singuri vietile. S-au strapuns singuri cu o multime de chinuri, care ii cufunda in prapad si pierzare. Sa ne rugam pentru acesti oameni si sa luam invataturi pentru vietile noastre ca sa nu ne lasam inselati ca si ei. Asa sa ne ajute Dumnezeu.

Pastor Vasile Filat